Curtea Supremă explică, pentru Gândul, de ce dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis nu s-a judecat mai rapid

La solicitarea gândul, Curtea Supremă a explicat cum a fost stabilit termenul pentru judecarea recusului în cazul Iohannis. Cererea noastră a venit în contextul în care în spațiul public au apărut o serie de speculații referitoare la data stabilită de Curtea Supremă pentru judecarea recursului ANI față de decizia Curții de Apel Alba Iulia de a invalida raportul de incompatibilitate în cazul lui Klaus Iohannis.

Curtea a explicat că, de la începutul anului și până în prezent, completul care deliberează cauza lui Iohannis a primit spre soluționare 733 de dosare. Dintre acestea, 485 au fost luate spre judecare, iar 336 au fost soluționate. Pentru stabilirea termenului de judecată, potrivit legii, judecătorii au în vedere data la care a fost depus recursul, volumul de dosare care îl are spre judecare și, de asemenea, faptul că pe Noul Cod Civil recursurile intră în procedura de filtrare care necesită o perioadă de pregătire.

Instanța a mai arătat că dosare similare care au ca dată de înregistrare a recursului noiembrie 2013 au primit termen pentru luna ianuarie 2015. Astfel că din răspunsul transmis de Curtea Supremă reiese că dosarul lui Iohannis nu putea fi judecat mai rapid. Redăm mai jos răspunsul Curții Supreme:

„Cu referire la întrebările „dacă dosarul putea să fie judecat anterior datei de 25 septembrie?” și „dacă nu din ce motive?”, menționăm următoarele:

În reglementarea Codului de procedură civilă din 2010, derularea procedurii de pregătire a dosarului, fixarea termenelor în procedura de filtrare, precum și fixarea termenului de judecată pe fond a recursului sunt în competența exclusivă a completului de judecată învestit aleatoriu cu soluționarea cauzei.

Comparativ, dacă în cazul dosarelor care se judecă potrivit vechiului Cod de procedură civilă din 1865 primul termen de judecată este fixat automat prin programul ECRIS, în cazul dosarelor care se judecă potrivit Codului de procedură civilă din 2010 toate termenele aferente procedurii de pregătire, procedurii de filtrare și procedurii de judecată pe fond a recursului sunt fixate de completul învestit aleatoriu.

Celeritatea soluționării cauzelor care se judecă potrivit Codului de procedură civilă din 2010 este circumstanțiată de:

(1) volumul de activitate foarte mare cu care se confruntă Secția de contencios administrativ și fiscal;

(2) volumul de activitate al fiecărui complet de judecată (spre exemplu, completul învestit aleatoriu cu soluționarea cauzei în discuție a funcționat începând cu luna ianuarie 2014; i-au fost repartizate administrativ 450 de dosare pe Codul de procedură civilă din 1865 pentru ședințele din perioada ianuarie 2014-ianuarie 2015; până la data de 9 septembrie 2014, i-au fost repartizate aleatoriu 283 de dosare pe Codul de procedură civilă din 2010; în perioada ianuarie-iunie 2014, completul respectiv a rulat 485 de dosare și a soluționat 336 de cauze);

(3) modul în care fiecare complet de judecată derulează procedura de pregătire a dosarului, procedura de filtrare a recursurilor și procedura de judecată pe fond;

Pentru comparație, cererile de recurs, care se judecă potrivit vechiului Cod de procedură civilă din 1865 (în care primul termen de judecată este fixat automat prin sistemul ECRIS) înregistrate pe rolul secției în aceeași perioadă cu dosarul nr.508/57/2013 (noiembrie 2013) au primit în procedura de repartizare aleatorie prin programul ECRIS termen automat în luna ianuarie 2015″.

Ce urmează să se întâmple în dosar

Curtea Supremă a mai transmis și un punctaj în care explică care sunt pașii procedurali în acest caz. În acest tip de proces, Codul de Procedură Civilă prevede șapte pași și două etape. La ultimul termen instanța a anunțat că a fost realizat raportul care analizează dacă recursul este admisibil sau nu, dar acest raport trebuie aprobat în unanimitate de cei trei judecători din complet. Din explicațiile Curții, rezultă că nu există o decizie asupra admisibilității de principiu a recursului.

Asta înseamnă că instanța trebuie să decidă dacă va judeca sau nu pe fond recursul. O decizie de inadmisibilitate a recursului ar fi în favoarea lui Iohannis, pentru că ar însemna că decizia de la fond se menține, astfel că el ar scăpa de incompatibilitate.

Pe de altă parte, admiterea de principiu a recursului nu înseamnă automat că Iohannis este incompatibil, ci doar că judecătorii consideră că trebuie să judece cauza. Iată explicațiile Curții Supreme asupra procedurii în cazul Iohannis:

„Dosarul nr.508/57/2013 se judecă potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă din 2010 și normelor tranzitorii cuprinse în art.XIII și art.XVII din Legea nr.2/2013, fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 noiembrie 2013.

Întrucât cauza are ca obiect o cerere de recurs, se aplică procedura de pregătire a dosarului și procedura de filtrare a recursului, înainte de a se fixa termen pentru judecata pe fond, cu citarea părților.

I. Procedura de pregătire a dosarului de recurs presupune:

(1) comunicarea către recurent a eventualelor lipsuri ale cererii de recurs și a faptului că are obligația de a completa sau modifica cererea în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării;

(2) comunicarea către intimat/intimați a cererii de recurs, după regularizarea acesteia prin complinirea lipsurilor menționate la pct.(1), precum și comunicarea către intimat a faptului că are obligația de a depune la dosar întâmpinare în termen de cel mult 30 zile de la data comunicării;

(3) comunicarea către recurent a întâmpinării depuse de intimat/intimați și a faptului că are obligația de a depune la dosar răspunsul la întâmpinare în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării.

(4) depunerea răspunsului la întâmpinare.

II. Procedura de filtrare a recursului presupune:

(1) întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului;

(2) analiza în completul filtru a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului;

(3) comunicarea către părțile cauzei a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului;

(4) formularea de către părți a unui punct de vedere scris cu privire la raport;

(5) examinarea raportului de către completul de filtru, în camera de consiliu, fără citarea părților;

(6) soluționarea recursului în completul filtru, fără citarea părților, prin pronunțarea uneia dintre următoarele soluții: anularea recursului; respingerea recursului, ca vădit nefondat; soluționarea fondului recursului, în cazul în care se constată că este admisibil, iar problema de drept nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

(7) în cazul în care nu poate fi pronunțată niciuna dintre soluțiile menționate la pct.(6), completul de filtru pronunță, în camera de consiliu, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și fixează termen pentru judecata pe fond a recursului, cu citarea părților.

III. Procedura de judecată pe fond a recursului se desfășoară cu citarea părților, conform prevederilor art.494 și următoarele din Codul de procedură civilă din 2010.

Dosarul nr.508/57/2013 se află în procedura de filtrare a recursului (pct.II.2). În acest sens, precizăm următoarele:

– în prima etapă a procedurii de filtrare a recursului (pct.II.1), a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, raportul fiind depus la dosar la data de 15 septembrie 2014;

– în etapa a 2-a a procedurii de filtrare a recursului (pct.II.2), completul de filtru a stabilit termen la data de 25 septembrie 2014 în camera de consiliu, fără citarea părților, pentru analiza raportului. La termenul din 25 septembrie 2014, completul de filtru a amânat analiza raportului pentru data de 30 septembrie 2014, tot în completul de filtru, fără citarea părților.

Procedură de filtrare a recursului se desfășoară, în întregime, fără citarea și prezența părților la termenele stabilite de completul de filtru.

Numai dacă dosarul nu este soluționat în procedura de filtrare (prin pronunțarea uneia dintre soluțiile menționate la pct.(6) al acestei proceduri) completul filtru pronunță, tot în camera de consiliu, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și fixează termen pentru judecata pe fond, cu citarea părților”.